A fi ocupat este legitimația omului modern
Posted by Adrian Ciubotaru on 2.12.2010
Sunt oameni care se plâng cât sunt de ocupați cu un aer de mândrie. Faptul de a fi ocupat este pentru aceștia un semn că au un sens în viață, că sunt angrenați într-un proiect, că undeva este nevoie de ei.
În vreme ce pentru mulți a fi ocupat este o victorie, realizez din ce în ce mai accentuat că este de fapt o înfrângere. Există diferențe între a fi ocupat și a fi productiv sau eficient și de multe ori a fi ocupat denotă simpla incapacitatea de a prioritiza (de unde și moda multitasking-ului)
De vreme ce a fi ocupat pare să legitimeze totul, cu aceeași ușurință a ajuns să scuze totul. Amân decizii și relații, nu mă văd cu prieteni, mă port aiurea, fug de ceea ce îmi este frică, rămân în zona mea de confort pentru că sunt ocupat.
La final, ajung prea ocupat să-mi fac o familie, să-mi urmăresc un vis.
A fi ocupat este legitimația omului modern. Uitați-vă la mine, sunt ocupat ca și voi, am treburi, sunt important, primiți-mă și pe mine în clubul vostru!
Sunt oameni care îmi spun că am timp liber (să citesc, să mă uit la filme, să ies oraș, să călătoresc etc.) de parcă timpul liber este echivalent cu lenea și incapacitatea de ți-l ocupa în permanență.
Observ totuși că noua formă de lene este să-ți lași timpul ocupat de alții, să jonglezi aiurea în circul multitasking-ului, să te bucuri că nu mai ai timp de tine însuți, să nu simți cum trec anii, să te uiți în urmă și să vezi că n-ai făcut nimic cu excepția faptului că ai fost foarte ocupat tot timpul.
Random Posts
Comments
Powered by Facebook Comments
Comments
14 Responses to “A fi ocupat este legitimația omului modern”Trackbacks
Check out what others are saying about this post...-
[...] ciubotaru scrie aici despre cat de ocupati am ajuns noi in ultimul [...]
-
[...] Ciubotaru scrie pe blogul său despre oamenii a căror emblemă este una singură: „sunt ocupat”. Din punctul meu de vedere, emblemă e un pic exagerat. Nu o consider a fi „legitimația omului [...]
-
[...] bine Adi aici despre cât de mult ne place să fim ocupați. Până la urmă să fii ocupat e doar o scuză [...]
E strans legat de cliseul folosit ca scuza in discutia:
- De ce nu (vii/poti/ajungi/faci)?
- Am treaba.
Foarte adevarat. Cel mai haios e ca de foarte multe ori oamenii astia care “stau prost cu timpul” nici macar nu fac mare lucru (am prietene care ma suna cu 3 saptamani inainte ca sa stabilim cum si unde ne vedem desi au doar un master pe cap+ un job part-time sau un voluntariat!)
Nu stiu cum a de a ajuns titlu de glorie ca nu poti sa iti gestionezi timpul cum trebuie si nu ai alte prioritati in afara de job, voluntariat,proiecte
Sunt oameni care se lauda cu numarul de ani de cand n-au mai plecat in concediu
Cat de mult adevar este in spusele tale:)! Ma bucur tare mult ca ti-am descoperit site-ul!
Cat despre articol..eu una ma simt mandra ca sunt doar studenta deocamdata si tot incerc sa aman momentul in care voi deveni “utila” societatii pentru ca pur si simplu simt ca mi-ar fura libertatea si nu as mai avea timp sa-mi hranesc pasiunile..M-as izbi prea puternic de lumea reala:| Din pacate, libertatea mea nu o sa mai dureze prea mult..am de dat o dizertatie anul viitor…si apoi? Lumea reala…
A fi ocupat e o metoda de a-ti masca ineficienta si inutilitatea, e o metoda de a amana confruntarea cu problemele importante pe care, la inceput, nu vrei, apoi nu poti sa le rezolvi.
Mai rau este ca se cultiva o cultura a omului “ocupat”. A fi ocupat e vazut, adesea, ca un semn de “virtute”.
“A fi ocupat” poate sa ascunda multe: golul sufletesc, lipsa imaginatiei, incapacitatea de a iesi din rutina.Dupa cum spui, e o scuza comoda si nu lasa loc reprosurilor. Cum sa te superi pe un om fiindca e prea ocupat?!
Majoritatea covârşitoare a lor sunt ocupaţi pe bani puţini, iar mândria aia a lor seamănă cu mândria unui bolnav care suferă de una rară.
Da’ patesc si eu… dar ma feresc pe cat posibil de interactiuni ideatice cu acesti oameni. Ma mulez dupa sferele sale de interese… daca mi-e client. Daca nu mi-e nimic… ma prefac ca-s un om ocupat.
Nici mie nu mi plac oamenii prea “ocupati” sa si faca timp pentru familie, prieteni si nu in ultimul rand pentru ei. Am un coleg care se lauda zilele trecute cu faptul ca el a acumulat peste 100 de zile de concediu, pt ca nu isi “permite” sa-si ia liber*(in sensul ironic, ca ar pica sistemul dc ar pleca el in concediu). Astia sunt oameni ipocriti, care nu stiu sa se bucure de nimic!
Sunt ocupat … scriu comentarii pe bloguri:P Unii fac multe lucruri dar au si timp liber, cred ca e important modul in care ne organizam, daca lasam totul in seama haosului e clar ca o sa fii OCUPAT!
Este scuza pe care o spun când ar trebui să accept ceea ce nu îmi place deloc şi nu am altă uşă pe care să ies! sincer… mă bucur că există.. uneori!
f adevarat!
si in fond ce caricioplanul meu se produce in tara asta?
ca eu,nu stiu nimic.